vineri, 4 martie 2016

 O idee simpla dar geniala !

"Este posibil aşa ceva ?
Pentru a răspunde la această întrebare va trebui pentru început să vedem de ce în acest moment trebuie să depunem atâtea declaraţii.
Principalul motiv este ca fiecare din declaraţiile pe care le depunem conţin date prelucrate şi sintetizate.
De exemplu una din cele mai importante declaraţii pe care le depunem este „Bilanţul”.
Dar, dacă analizăm bine bilanţul ăsta, care e atât de important încât nu poate fi semnat decât de un expert, nu prea ajută pe nimeni la nimic. Avem o cifră de afaceri, ceva despre datorii, chestii de genul ăsta.
Putem afla din bilanţ dacă toate facturile emise de firma A au fost înregistrate şi la clientul acesteia, firma B ? Răspunsul este NU, pentru asta va trebui să facem Declaraţia 394.
Putem afla din bilanţ dacă Ion Popescu, angajat la firma care a întocmit bilanţul este asigurat la sistemul de asigurari pentru sănătate ? Sa fim serioşi " ....mai multe in link click pe titilu sau   aici  


marți, 1 martie 2016


Procedura ANAF de inregistrare in scop de TVA incalca Codul Fiscal si legislatia europeana

fragment din revisa Tax-Magazine nr. 1/2016 


Rezumat :  Incepand cu februarie 2015 ANAF a introdus o reglementare  noua in ceee ce priveste inregistrarea in scop de TVA a unei persoane impozabille , prin completarea de catre aceasta a unei declaratii pe proprie raspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA .
In urma punctajui acordat de catre ANAF la completarea acestei declaratii ANAF poate refuza cererea de inregistrare in scop de TVA a persoanei impozabile pe motiv ca : „persoana impozabila NU justifica intentia si NU are capacitatea de a desfasura activitate economica, pentru a fi inregistrata in scopuri de TVAfapt ce contravine Codului Fiscal ( legea 227/2015 ) art 11 alin (11) cat si Jurisprudentei Curtii Europene de JustitieCauza C527-11 - Valsts ienemumu dienests impotriva Ablessio SIA :
Articolele 213, 214 și 273 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că se opun refuzului din partea administrației fiscale a unui stat membru de a atribui un număr de identificare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată unei societăți pentru simplul motiv că aceasta nu dispune, în opinia respectivei administrații, de mijloacele materiale, tehnice și financiare pentru a exercita activitatea economică declarată fără ca administrația fiscală în cauză să fi stabilit, având în vedere elemente obiective, că există indicii serioase care permit să se suspecteze că numărul de identificare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată atribuit va fi utilizat în mod fraudulos. “


Since february 2015 ANAF (National Tax Administration Agency) introduced a new reglementation that is concerning the registration for VAT purposes of a taxable person by completing a statement on their own responsibility to assess the intention and ability to carry out economic activities involving operations VAT sphere

After the score given by ANAF after the completion of this statement ANAF may refuse the application for registration for VAT purposes of the taxable person on the grounds that " taxable person does not justifies the intention and has no ability to conduct business , to be registered for VAT purposes' which is contrary to the Tax Code ( Law 227/2015) art 11 alin (11) and also European Court of Justice-Cauza C527-11 - Valsts ienemumu dienests impotriva Ablessio SIA :
Articles 213, 214 and 273 of Council Directive 2006/112 EC of 28 November 2006 on the common system of value added tax must be interpreted as meaning that the tax authority of a Member State may not refuse to assign a value added tax identification number to a company solely on the ground that, in the opinion of that authority, the company does not have at its disposal the material, technical and financial resources to carry out the economic activity declared, where the tax authority concerned has not established, on the basis of objective factors, that there is sound evidence leading to the suspicion that the value added tax identification number assigned will be used fraudulently. It is for the referring court to assess whether that tax authority provided serious evidence of the existence of a risk of tax evasion in the case in the main proceedings “


ARTICOL :

Incepand cu 01.02.2015 ANAF a emis Ordinul 18/2015 prin care s-a aprobat o noua procedura de inregistrare a unui agent economic  in scop de TVA cu conditii mult mai stricte in ceea ce priveste acest lucru prin introducerea unei declaratii inexistente pana acum si anume Declaratia 088 prin care se acordă un punctaj solicitantului si in urma acestuia este inregistrat in scop de TVA sau nu. Lucru justificat intrucat, conform ANAF, in materie de  TVA s-au facut foarte multe fraude fiscale, mai ales cu TVA intracomunitar (din spatiul Uniunii Europene). 

Dar in urma analizarii punctajului acordat solicitantului de cod TVA , unul dintre cele mai intalnite motive de refuz a acordarii codului de inregistrare in scop de TVA este acesta : "persoana impozabila NU justifica intentia si NU are capacitatea de a desfasura activitate economica, pentru a fi inregistrata in scopuri de TVA" .

Acest motiv este specificat si in Codul Fiscal la art 316 alin (9)   :
(9) În aplicarea prevederilor alin. (8), prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., se stabilesc criterii pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA a societăţilor cu sediul activităţii economice în România, înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului. Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, dacă persoana impozabilă justifică intenţia şi are capacitatea de a desfăşura activitate economică, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA. Prin excepţie de la prevederile alin. (8), organele fiscale competente nu vor înregistra în scopuri de TVA persoanele impozabile care nu îndeplinesc criteriile stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. „

Insa ANAF ignora cu desavarsire jurisprudenta Curtii Europene de Justitie care s-a pronuntat asupra dreptului unei persoane impozabile (firme) sa solicite si sa fie inregistrata in scop de TVA daca indeplineste conditiile de forma impuse de lege. iar Hotararile Curtii Europene de Justitie sunt obligatorii pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. 

De altfel chiar in Codul Fiscal ( legea 227/2015) se prevede la art 11 alin (11 ) ca :
“(11) În domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. “
Ori, art 316 privind conditionarea inregistrarii de capacitatea unui agent economic sa desfasoare activitati economice in absenta unor elemente obiective care sa dovedeasca faptul ca este susceptibil  de frauda fiscala , nu pe presupuneri si suspiciuni cum se face acum , incalca flagrant legislatia europeana. 
Astfel in Cauza C527-11 - Valsts ienemumu dienests impotriva Ablessio SIA, Curtea a decis ca din jurisprudenta existenta in materie si din modul de redactare al  art  213 alineatul (1) din Directiva 2006/112: 

"26.  sunt considerate persoane impozabile care pot solicita atribuirea unui numar de identificare in scopuri de TVA nu doar persoanele care exercita deja o activitate economica, ci si cele care intentioneaza sa inceapa o asemenea activitate si care efectueaza primele cheltuieli de investitii in acest scop. Respectivele persoane nu pot fi astfel in masura sa dovedeasca, in aceasta etapa preliminara a activitatii lor economice, ca dispun deja de mijloacele materiale, tehnice si financiare pentru a exercita o astfel de activitate.

27 In consecinta, Directiva 2006/112 si in special articolele 213 si 214 din aceasta se opun refuzului din partea administratiei fiscale a unui stat membru de a atribui un numar de identificare in scopuri de TVA unui solicitant pentru simplul motiv ca acesta nu este in masura sa demonstreze ca dispune de mijloacele materiale, tehnice si financiare pentru a exercita activitatea economica declarata la momentul formularii cererii sale de inscriere in registrul persoanelor impozabile.

36. In ceea ce priveste imprejurarile din cauza principala, trebuie constatat ca faptul ca o persoana impozabila nu dispune de mijloacele materiale, tehnice si financiare pentru a exercita activitatea economica declarata NU ESTE SUFICIENT , in sine, pentru a demonstra ca este probabil ca aceasta din urma sa isi propuna sa savarseasca o evaziune fiscala.

Articolele 213, 214 si 273 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata trebuie interpretate in sensul ca se opun refuzului din partea administratiei fiscale a unui stat membru de a atribui un numar de identificare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata unei societati pentru simplul motiv ca aceasta nu dispune, in opinia respectivei administratii, de mijloacele materiale, tehnice si financiare pentru a exercita activitatea economica declarata si ca titularul partilor sociale ale acestei societati a obtinut deja ,in repetate randuri, un asemenea numar pentru societati care niciodata nu au exercitat efectiv o activitate economica si ale caror parti sociale au fost cesionate la scurt timp dupa atribuirea numarului respectiv, fara ca administratia fiscala in cauza sa fi stabilit, avand in vedere elemente obiective, ca exista indicii serioase care permit sa se suspecteze ca numarul de identificare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata atribuit va fi utilizat in mod fraudulos. Revine instantei de trimitere sarcina de a aprecia daca administratia fiscala mentionata a furnizat indicii serioase cu privire la existenta unui risc de evaziune in cauza principala.

Din acest dispozitiv al Deciziei Curtii Europene de Justitie rezulta fara echivoc ca organele fiscale nu pot impune criterii arbitrare alese unilateral prin care sa refuze inregistrarea persoanei impozabile in scop de TVA , care reprezinta un drept al acesteia si nu poate invoca cu atat mai mult neatribuirea acestui cod pe motivul  ca "persoana impozabila NU justifica intentia si NU are capacitatea de a desfasura activitate economica, pentru a fi inregistrata in scopuri de TVA"  fara a prezenta dovezi serioase bazate pe elemente obiective ca acel agent economic va folosi acel cod de TVA in mod fraudulos. 

Motivele invocate de organele fiscale ( lipsa veniturilor pentru asociati - firma e la inceput  , lipsa angajatilor- ii poate angaja dupa inregistrarea in scop de TVA  , lipsa mijloacelor materiale , tehnice sau financiare ) NU SUNT INDICII TEMEINICE si DOVEZI OBIECTIVE care sa dovedeasca ca agentul economic va utiliza codul de TVA in mod fraudulos , acestea fiind doar interpretari abuzive ale organelor fiscale ce nu tin cont de Deciza Curtii Europene de Justitie , prezumand agentul economic din start un evazionist si nu un contribuabil de buna credinta  , prezumtia de nevinovatie constitutionala  fiind ignorata cu desavarsire de ANAF . 

Mai mult decat atat in urma refuzului de inregistrare in scop de TVA de catre ANAF , intrucat INSCRIEREA acesteia IN REGISTRUL PERSOANELOR IMPOZABILE IN SCOP DE TVA REPREZINTA DOAR O CERINTA DE FORMA si NU DE FOND , persoana impozabila nu poate fi impiedicata de catre organele fiscale  sa isi deduca taxa achitata pentru bunurile si serviciile achizitionate conform aceleasi Decizii ale Curtii Europene la punctul 33: 
"33 Rezulta din aceasta jurisprudenta ca inscrierea persoanei impozabile in registrul persoanelor impozabile in scopuri de TVA reprezinta o cerinta de forma astfel incat o persoana impozabila nu poate fi impiedicata sa isi exercite dreptul de deducere pentru motivul ca nu este identificata in scopuri de TVA inainte de a utiliza bunurile dobandite in cadrul activitatii sale taxate (a se vedea in acest sens Hotararea citate anterior Nidera Handelscompagnie, punctul 51, precum si Dankowski, punctele 33, 34 si 36). In consecinta, refuzul de a atribui un numar de identificare in scopuri de TVA nu poate, in principiu, sa exercite nicio influenta asupra dreptului persoanei impozabile de a deduce TVA-ul achitat in amonte daca sunt indeplinite conditiile materiale care dau nastere acestui drept. "

In urma refuzurilor de inregistrare in scop de TVA pe acest considerent  , agentii economici ajung in imposibilitatea continuarii activitatii  ( intrucat avand cod anulat sau neacordat ) nu mai pot deduce taxa aferenta achizitiilor desi au acest drept conform legislatiei europene citate in Decizia Curtii de mai sus . 

Prin aceasta se creeaza mari prejudicii contribuabililor prin pierderi de clienti , de contracte, de resurse financiare ( dobanzi la credite nerambursate prin blocarea activitatii ) , astfel ca acesti agenti economici sunt indreptatiti sa actioneze ANAF in instanta si sa solicite despagubiri pentru profiturile nerealizate prin refuzul de inregistrare in scop de TVA in ciuda faptului ca se incalca legislatia europeana amintita mai sus. 

Declaratia la care facem referire in acest articol . numita Declaratia 088 pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA cuprinde o serie de informatii si date ce trebuie completate de catre persoana impozabila solicitanta ce  conține 20 de întrebări foarte detaliate și solicită atașarea multor documente, unele destul de greu de obținut într-o perioadă scurtă de timp si anume 15 zile , perioada modificata doar in cazul contribuabililor mari la 30 zile .

Întrebările din declarație se referă la:
  • studiile asociaților și administratorilor
  • veniturile asociaților și administratorilor
  • sumele de bani cu care asociații si administratorii au creditat alte societăți la care au deținut participații în ultimii 5 ani
  • dacă asociații și administratorii au avut participații sau mandat de administrare la firme în insolvență
  • la ce firme au avut participații asociații și administratorii în ultimii 5 ani
  • situația datoriilor restante către buget pentru aceste firme în ultimii 5 ani;
  • numărul de angajați cu contracte de muncă
  • spațiul cu destinație de sediu social este în proprietate sau închiriat
  • dacă domiciliul fiscal declarat este diferit de sediul social
  • dacă societatea deține spații cu destinația de sedii secundare declarate
  • conturile bancare din țară și/sau strainătate.
Conform procedurii, cererea poate fi respinsă sau aprobată pe loc sau poate fi încadrată la risc fiscal mediu, fapt care implică un interviu la sediul administrației. În acest caz, mai pot fi cerute planul de afaceri pe trei ani, situația eventualelor pierderi înregistrate în ultimii trei ani și cea a furnizorilor și clienților. Dacă riscul este considerat ridicat, poate fi dispus și un control al Antifraudei Fiscale.

Pentru a evidentia care sunt consecintele refuzului dreptului unei persoane impozabila la obtinerea codului de inregistrare in scop de TVA am luat trei  situatii intalnite foarte des in practica si de care se loveste orice agent economic la inceput de drum, la infiintarea firmei si solicitarea codului de TVA , situatia a doua o  firma care se afla in plina desfasurare a activitatii economice insa a depasit plafonul de 220.000 lei la care are obligatia inregistrarii in scop de TVA si cazul unei firme ce are deja cod de TVA dar face modificari in structura asociatilor sau legate de sediu social .

  •  Situatia nr. 1

Prima situatie se intalneste atunci cand un tanar antreprenor aflat la inceput de drum, vrea sa inceapa un business ( e vorba de absolventi, studenti etc). Daca vor avea parteneri de afaceri care au cod de TVA si ei la randul lor pentru deducerea acestei taxe in cadrul unei relatii comerciale vor alege pe acei parteneri (firme) care sunt inregistrate in scop de TVA.

Pentru aceasta firma noua de care vorbeam solicita la ANAF codul de TVA. Conform ordinului 18/2015, incepe procedura de inregistrare prin completarea Declarartiei 088, in care printre altele se solicita mentionarea printre altele (acte sediu, contract pentru servicii contabile, 3 persoane ce pot da relatii despre asociati etc ) ,  veniturile pe ultimele 12 luni ale asociatilor . Pai daca e un tanar la inceput de drum si vrea sa inceapa o afacere ce venituri sa aiba?  Nu conteaza asta, pentru ca functionarii din ANAF, printr-un algoritm numai de ei stiut,  fac un punctaj si intr-un final emit o decizie de respingere a soilicitarii inregistrarii in scop de TVA pe motiv ca citez :"persoana impozabila NU justifica intentia si NU are capacitatea de a desfasura activitate economica, pentru a fi inregistrata in scopuri de TVA", asta fara nicio motivatie scrisa comunicata solicitantului .

Prin urmare firmei respective i se refuza inregistrarea in scop de TVA pe motiv ca asa vrem noi . (n.r. ANAF  ) si daca persoana impozabila e nemultumita poate face  constestatie in 45 zile de la comunicarea deciziei de respingere a inregistrarii in scop de TVA. 
Prin urmare acea firma nu va putea incepe afacerea respectiva pentru care a investit bani (cheltuielile de infiintare la ORC, in jur de 2000 lei aprox si  timp pretios cu aceste operatiuni).
Deci din start un antreprenor nu stie daca dupa ce isi infiinteaza o firma si vrea sa aiba codul de TVA il va obtine sau nu .

E o loterie in care se castiga dupa bunul plac al ANAF atata timp cat nu se respecta Hotararea CEJ de mai sus si algoritmul prin care se face acel punctaj pentru inregistrarea in scop de TVA  nu este public facut de ANAF spre a fi adus la cunostinta contribuabilului sa stie din start daca merita sa investeasca timp si bani pt o firma noua la care sa obtina codul de TVA sau nu.

Justificarea ANAF este ca, pana acuma erau foarte multi evazionisti care isi infiintau firme, luau codul de TVA si derulau operatiuni fictive in tara dar mai ales  intracomunitare si eludau statul cu TVA datorat in urmaa cestor operatiuni.
Logica ANAF ar fi cam asa  : “stiu  ca am 10 de dusmani ce se ascund intr-un sat  in care stiu ca sunt 100 de oameni, si lansez o bomba asupra celui sat lichidez  tot satul dar macar stiu ca am scapat si de cei 10 dusmani pe care ii cautam.

Si daca un evazionist vrea sa eludeze statul cu TVA intracomunitar, isi ia cod de TVA doar pentru operatiuni intracomunitare pentru care nu i se solicita Declaratia 088 si nu i se fac acele verificari si punctaje si poate linistit sa cumpere din UE bunuri fara TVA ca mai apoi sa profite de pe urma acestei taxe neplatite .
  • Situatia nr. 2

O firma neplatitoare de TVA in plina activitate ajunge la plafonul de 220.000 lei, pentru care are obligatia solicitarii si inregisrarii in scop de TVA. Conform art 152 din Codul Fiscal, acesta solicita ANAF acest lucru . Pentru a respecta legea, ANAF e obligata sa emita decizia de inregistrare in scop de TVA insa apoi acesta solicita firmei respective faimoasa Declaratie 088 de care vorbeam mai sus in care e analizat dupa algortitmul secret mentionat.
Si iau cazul in care ANAF emite decizia de anulare a codului acordat cu cateva zile in urma pe motiv ca : "persoana impozabila NU justifica intentia si NU are capacitatea de a desfasura activitate economica, pentru a fi inregistrata in scopuri de TVA" si asta fara nicio motivatie scrisa comunicata solicitantului.
Deci cum vine asta ? Pana  acuma firma respectiva a crescut cifra de afaceri tocmai pentru ca a depasit plafonul de 220.000 lei dar nu justifica capacitatea de a desfasura activitate economica ?  Cat de absurd e asta? 
Mai mult decat atat de aici incepe calvarul firmei rsepective cu codul de TVA anulat, deoarece conform Codului Fiscal la art 11 alin (9)  :

(9) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 316alin. (11) lit. b) - e) şi lit. h) şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 316 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 “

Cu alte cuvinte la tot ce va factura de la momentul anularii codului de TVA, asa ca o pedeapsa din partea ANAF a unui contribuabil de buna credinta, va trebui sa colecteze TVA si sa o si plateasca efectiv la bugetul statului insa, contrar prevederilor in materie a legilatiei europene, nu va avea drept de deducere asupra niciunei TVA de la achizitiile sale , incalcandu-se si principiul neutratlitatii TVA statuat in Directiva 112/2006 a CE.  
Adica  acea firma va fi numai buna colectat bani la bugetul statului fara a primi nimic in schimb deducere de TVA , fiind condamnata la faliment  multumita deciziei de anulare a codului de TVA de catre ANAF.

Situatia  nr. 3 :
O firma care este deja inregistrata in scop de TVA dar care au înscris mențiuni legate de sediu, asociați, administratori in actele lor constitutive la Oficiul National al Registrului Comertului .
Si in acest caz ANAF notifica contribibuabilul sa depuna declaratia 088 pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA in termen de 15 zile sau 30 zile ( pt contribuabili mari ) existand riscul anularii codului de TVA ce il detine firma respectiva in urma evaluarii subiective de catre ANAF a acestei declaratii .

Statisticile Finanțelor arată că, la sfârșitul lunii noiembrie 2015 , jumătate dintre cereri erau respinse iar o treime fiind refuzate chiar pe loc in a primi codul de inregistrare in scop de TVA.
Astfel , conform datelor statistice , din februarie până în noiembrie 2015 , au fost depuse 21.701 solicitări de înregistrare în scop de TVA, 7.749 dintre ele s-au încadrat la risc ridicat, însemnând 35%, fiind respinse direct.
Alte 7.511 cazuri s-au situat în categoria de risc mediu și li s-au transmis invitații pentru a se prezenta la sediul ANAF ca să ofere explicații suplimentare. Dintre acestea, 5.065 au primit codul de TVA, 1.104 nu s-au prezentat, iar 1.274 au fost trimise pentru investigații la Direcția Antifraudă.









PFA 2016 - obligații declarative și de plată


Contributii la asigurari sociale – CAS 2016
Începând din 2016, PFA-urile vor datora obligatoriu cota individuală CAS de 10,5% calculată la venitul net obținut, indiferent dacă au sau nu au si venituri din salarii.
Cotele contribuţiilor, valabile în acest an, au fost stabilite prin legea bugetului de stat pe anul 2016 şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat , respectiv Legea nr. 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016 și Legea nr. 340/2015 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016.
Conform art. 148 din Codul Fiscal ( legea 227/2015) persoanele fizice ce desfasoara activitati independente ( PFA ,  profesii liberale , Intreprinderi individuale (II) , Asociatii familiale (AF) datoreaza pentru anul 2016  plati anticipate de contributii la asigurari sociale calculate la un procent de 35% din salariul mediu pe economie pe anul 2016 , adica la salariul de 2681 lei fata de 2415 cat a fost pentru anul 2015.

ART 48
“(1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care determină venitul net anual în sistem real, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale, o reprezintă echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se stabilesc plăţile anticipate.
(2) În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care determină venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă valoarea anuală a normei de venit raportată la numărul de luni în care se desfăşoară activitatea şi nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se stabilesc plăţile anticipate, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.”
Noul Cod fiscal, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016 la art 148 alin (4)  prevede că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente sunt obligate să se asigure în sistemul public de pensii dacă îndeplinesc următoarele condiții:
  • venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activității independente, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară activități impuse în sistem real;
  • venitul lunar estimat depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară activități impuse în sistem real și își încep activitatea în cursul anului fiscal, sau în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit, la impozitarea în sistem real;
  • valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit.
  •  
Astfel cota  de 35% din salariul mediu pe economie este de 35%x2681 lei = 938 lei /luna ca baza impozabila pentru calculul contributiei la asigurari sociale CAS .
Prin urmare persoanele impozabile enumerate mai sus datoreaza plati anticipate in suma de 938 lei x 10.5%  = 98 lei /luna iar pe tot anul 2016 :  98 x 12 = : 1176 lei.
Daca opteaza pentru plata cotei integrale de 26.3% atunci va datora ca plati anticipate pentru anul 2016 lunar suma : 938lei x 26.3% =247 lei  , iar pe tot anul 2016 suma : 247 x 12 luni = 2964 lei.
Exceptie :
“(8) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul plafonului minim prevăzut la alin. (3) nu au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la alin. (5) şi nu datorează plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale.”
Adica daca venitul net lunar pentru anul 2015 este sub suma de 938 lei  se aplica alin (8) si persoana impozabila nu are obligatia depunerii declaratiei si nici a platilor anticipate pe intreg anul 2016.

ART. 150 - Excepţii specifice privind veniturile din activităţi independente
Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii ( ex avocatii ), precum şi persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile din activitati independente. 

Pentru cei care au pentru anul 2015 venituri mai mari de 938 lei/lunar declaratia prevazuta la alin (8) se depune la organul fiscal pana la 31.01.2016 – Formular 600.
-În cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal, declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.  
Declarația 600 se depune, pe suport hârtie, direct la registratură organului fiscal sau la oficiul poștal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Organul fiscal competent la care trebuie depusă declarația este organul fiscal în a cărui rază teritorială se află adresa de domiciliu a contribuabilului sau adresa unde acesta locuiește efectiv, în cazul în care diferă de cea de domiciliu.
De asemenea, formularul se poate depune online de către contribuabilii care au un certificat digital calificat de semnătură electronică.
În bază declarației 600 depusă de PFA, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabilește platile anticipate si termenele de plata .
În decizia de impunere emisa  baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale se evidenţiază lunar, iar plata acestei contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Observatie : Persoana fizică autorizată are posibilitatea să opteze, în cadrul Secțiunii III a formularului 600, pentru aplicarea cotei integrale sau a cotei individuale de contribuție de asigurări sociale .
Prima cotă, cea de 10,5%, nu asigură un stagiu complet de cotizare pentru pensie, ci doar o treime din acesta.  În cazul în care PFA-urile vor dori să beneficieze de o pensie întreagă, atunci vor putea opta să achite cota de 26,3%, care conține și contribuția angajatorului de 15,8%.
Definitivarea contributiei de asigurari sociale se va face la anul in 2017 dupa depunerea declaratiei de venit  ( Formular 200) pe anul 2016 prin emiterea unei noi deciziii de impunere prin care se stabileste contributia la venitul net efectiv declarat din care se vor scadea platile anticipate efectuate in cursul anului 2016.
Obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale se determină prin decizie de impunere anuală, prin aplicarea cotei individuale sau a cotei integrale de contribuţie, asupra bazei de calcul, cu încadrarea acesteia în plafonul minim şi maxim ( 5 salarii medii pe economie , respectiv un venit lunar de 5 x 2681 = 13.405 lei ca baza impozabila la care se aplica 10.5% sau 26.3 % in functie de optiune ). 
Definitivarea CAS se aplică şi în cazul persoanelor impuse în sistem real, care nu au datorat plăţi anticipate pentru anul respectivdar al căror venit realizat în anul fiscal pentru care se efectuează definitivarea contribuţiei de asigurări sociale depăşeşte plafonul minim de 35% din salariul mediu brut pe economie.
In concluzie :
Daca venitul net lunar este de sub 938 lei/luna calculat pentru anul 2015 nu exista nicio obligatie declarativa in 2016 in legatura cu CAS si nu se fac plati anticipate in cursul anului si
daca venitul net lunar pentru anul 2016 este de asemenea sub 938 lei /lunar nu se datoreaza contributii de asigurari sociale nici dupa depunerea declaratiei de venit pe anul 2016 .

Contributii de asigurari sociale de sanatate – CASS  2016

Contribuţia la asigurări sociale de sănătate -Persoanele fizice autorizate datorează o contribuție la sănătate (CASS ) în cotă de 5,5%, însă baza de calcul diferă în funcție de modul de impunere a PFA - în sistem real sau pe baza normei de venit. 
Astfel, pentru impunerea în sistem real baza de calcul este reprezentată de venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții sociale (diferența dintre totalul veniturilor încasate și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții sociale).
În cazul impozitării la norma de venit baza de calcul este valoarea anuală a normei de venit , raportată la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară (care din 1 iulie 2015 este de 1050 lei ), dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția.
De la 1 mai 2016, salariul minim brut pe ţară va creşte de la 1.050 de lei la 1.250 de lei , conform H.G. nr. 1017/2015 .
Plata contribuțiilor la sănătate se efectuează anticipat, în cursul anului, cu regularizarea sumelor datorate anual .
Astfel, în baza declarației de venit estimat ( Formular 220 ) sau a declarației de venit realizat ( Formular 200 ), organul fiscal emite decizia de impunere pentru plăți anticipate în care stabilește contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată anticipat și termenele de plată.
Plată se efectuează trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
După încheierea anului fiscal, în baza declarației privind venitul realizat depusă de contribuabili ( Formular 200 ), organul fiscal stabilește obligațiile anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate prin decizia de impunere anuală regularizând sumele datorate cu titlu de plăți anticipate.
Plata contribuției de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei , iar sumele achitate în plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
În anul 2016 persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu datorează CASS pentru aceste venituri , dacă realizează venituri din salarii, pensii sau alte activităţi independente. ’’

Impozitul pe venit – 2016

Cota de impozitare este de 16% si e calculata la venitul net declarat in declaratia de venit anual ( Formular 200 ) depusa pana la data de 25.05.2017 , prin emiterea unei decizii de impunere de regularizare.
In timpul anului se fac plati anticipate conform declaratiei 220 „Declarație privind venitul estimat/norma de venit”  care se va depune in conformitate cu Ordinul ANAF  nr. 3622/2015 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice in urmatoarele situatii :
1.     la declararea veniturilor şi cheltuielilor estimate a se realiza în anul de impunere; 
2.     pentru exercitarea opţiunii privind modificarea modului de determinare a venitului net;
3.     la recalcularea plăţilor anticipate cu titlu de impozit și contribuții sociale, potrivit legii.
De la 1 ianuarie 2016, datele de depunere a formularului 220 vor fi modificate. Astfel, în funcție de categoria de persoane care sunt obligate să completeze documentul fiscal, acesta se va depune la Fisc astfel:
)    în termen de 30 zile (nu 15 zile, ca în prezent) de la data începerii activităţii, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole impuse în sistem real, venituri din silvicultură şi piscicultură şi care încep o activitate în cursul anului fiscal;
b   in termen de 30 zile (nu 15 zile, ca în prezent) de la data încheiericontractului între părţi, odată cu înregistrarea acestuia la organul fiscal competent, în cazul contribuabililor care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr de până la 5 contracte de închiriere, inclusiv ;
c    pentru fiecare an fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv, pentru anul în curs,sau în termen de 30 zile (nu 15 zile, ca în prezent) de la data producerii evenimentului dacă persoanele fizice încep să realizeze venituri în cursul anului după data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între 1 şi 5 camere, inclusiv;
d   in termen de 30 zile (nu 15 zile, ca în prezent) de la data producerii evenimentului,în cazul contribuabililor care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între 1 şi 5 camere inclusiv, impuşi pe baza normelor de venit, şi care, în cursul anului fiscal, depăşesc numărul de 5 camere de închiriat;
e    până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente impuse pe bază de norme de venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, şi care au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real, începând cu anul fiscal următor;
f)     până la data de 25 mai a anului de impunere, odată cu declaraţia privind venitul realizat, în cazul contribuabililor care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior.
g    în termen de 30 de zile de la data încadrării în categoria persoanelor fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.
h   până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care în anul 2015 au realizat venituri din activități independente cu regim de reținere la sursă a impozitului, altele decât veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, iar începând cu anul 2016, prin efectul legii, pentru aceste venituri se schimbă regimul fiscal.





Impozitarea clădirilor cu regim mixt aflate în proprietatea persoanelor fizice - exemple practice

Vom trata in articolul de fata problematica cladirilor cu destinatie mixta aflate in proprietatea persoanelor fizice si la adresa carora se afla sediul social sau sedii secundare(puncte de lucru) al unor societati comerciale(persoane juridice) sau PFA (persoane fizice autorizate), cabinete medicale, notariale, avocatura, contabilitate, consultanta fiscala etc., atat sub aspectul impozitarii acestora cat si a documentelor necesare a se depune la Directiile de Impozite si Taxe Locale in vederea impunerii pe anul 2016.  Pentru a fi cat mai clari, vom apela la exemple concrete, in fiecare exemplu dat persoana fizica fiind proprietarul cladirii.  

“(2) Prin sintagma ” cheltuieli cu utilitățile ” se înțelege: cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare.” Prin decontarea utilitatilor se intelege inregistrarea in evidentele contabile ale persoanei ce desfasoara activitati economice a uneia dintre acestea enumerate mai sus si incepand cu anul 2016 , indiferent daca au fost sau nu decontate in anii anteriori.
  • EXEMPLUL 1 : SEDIU SOCIAL (cu suprafatele nerezidential/ rezidential – delimitate sau nedelimitate)
-    La adresa cladirii NU SE DESFASOARA nicio activitate economica SI NU SE DECONTEAZA  utilitatile imobilului respectiv ;
-    se depune pana la 31.03.2016 declaratia model ITL 001 la care se completeaza sectiunea I, IV si VII pct a) impreuna cu o declaratie pe proprie răspundere a proprietarului sau a persoanei împuternicite, după caz, prin care se atestă faptul că"la adresa respectiva nu se desfasoara activitati economice si nu se deconteaza utilitati"; 
-    NU SE DEPUNE  niciun alt document justificativ(raport de evaluare, certificat constatator de la ORC, acte de la ANAF, balante, contracte de inchiriere, comodat etc) 
-    Impozitul calculat va fi REZIDENTIAL  - cf art 457 din Codul Fiscal 

  • EXEMPLUL 2 : SEDIU SOCIAL (suprafetele nerezidential/rezidential – delimitate sau nedelimitate)
-    La adresa cladirii SE DESFASOARA activitati economice DAR NU SE DECONTEAZA  utilitatile imobilului respectiv  ;
-    se depune pana la 31.03.2016 declaratia model ITL 001 la care se completeaza sectiunea I, IV si FARA Sectiunile V-VII,  impreuna cu o declaratie pe proprie răspundere a proprietarului sau a persoanei împuternicite, după caz, prin care se atestă faptul că "la adresa respectiva  se desfasoara activitati economice iar cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică"
-    NU SE DEPUNE  niciun alt document justificativ(raport de evaluare, certificat constatator de la ORC, acte de la ANAF, balante, contracte de inchiriere, comodat etc) 
-    Impozitul calculat va fi REZIDENTIAL  - cf art 457 din Codul Fiscal 



  • EXEMPLUL 3 : SEDIU SOCIAL (suprafetele nerezidential/rezidential – delimitate)
-    La adresa cladirii SE DESFASOARA activitati economice iar UTILITATILE SE DECONTEAZA pe activitate;
-    se depune pana la 31.03.2016 declaratia model ITL 001 la care se completeaza sectiunea I, IV si V   in care se va preciza exact ce suprafata este alocata activitatii economice(nerezidentiala) si pt partea rezidentiala. 
-    In acest caz este nevoie de un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat UNEAR iar IMPOZITUL VA FI CALCULAT PRIN INSUMAREA IMPOZITULUI PT PARTEA REZIDENTIALA CU CEA NEREZIDENTIALA ;
-    Conform Normelor de aplicare a Codului Fiscal de la art 459 :
"45. Delimitarea suprafeţelor pentru stabilirea impozitului, în funcţie de destinaţia rezidenţială sau nerezidenţială, rezultă din documentul anexat la declaraţia depusă de contribuabil la organul fiscal local competent, care poate fi, după caz:
    a) contractul de închiriere, în care se precizează suprafaţa transmisă pentru desfăşurarea activităţii economice;

    b) contractul de comodat încheiat conform art. 2.146 - 2.157 din Codul civil, în care se precizează suprafaţa în care se precizează suprafaţa transmisă pentru desfăşurarea activităţii economice;

    c) autorizaţia de construire şi/sau de desfiinţare, după caz, privind schimbarea de destinaţie a clădirii, în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

    d) documentaţia cadastrală;

    e) orice documente doveditoare, altele decât cele prevăzute la lit. a) - d);

    f) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului clădirii înregistrată la organul fiscal, în cazul în care nu există alte documente doveditoare.”


 46. În aplicarea prevederilor art. 459 alin.(1) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului/taxei pe clădiri atunci când suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial rezultă din alte documente decât din documentaţia cadastrală şi au fost puse la dispoziţia organului fiscal prin declaraţia pe propria răspundere a proprietarului se efectuează următoarele operaţiuni:
    a) se determină suprafaţa construită desfăşurată a clădirii. Suprafaţa construită desfăşurată a clădirii care nu poate fi măsurată pe conturul exterior se stabileşte prin măsurarea suprafeţei utile, delimitată de conturul interior al încăperilor, iar rezultatul se înmulţeşte cu coeficientul de transformare de 1,4;

    b) se determină suprafaţa construită desfăşurată a încăperilor care sunt folosite în scop nerezidenţial;

    c) se determină cota procentuală din clădire care corespunde încăperilor care sunt folosite în scop nerezidenţial, prin împărţirea suprafeţei prevăzute la lit. b) la suprafaţa prevăzută la lit. a);

    d) se determină valoarea încăperilor care sunt folosite în scop nerezidenţial, prin înmulţirea valorii clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare nerezidenţial, cu cota procentuală determinată la lit. c);

    e) se determină impozitul pe clădiri corespunzător încăperilor care sunt folosite în scop rezidenţial, în conformitate cu prevederile art. 457 din Codul fiscal;
    f) se determină impozitul pe clădiri corespunzător încăperilor care sunt folosite în scop nerezidenţial, în conformitate cu prevederile art. 458 din Codul fiscal;
    g) se determină impozitul total, prin însumarea impozitului determinat la lit. e) cu impozitul determinat la lit. f) şi aplicarea rotunjirilor, conform pct. 11 lit. n) din prezentele norme.



  • EXEMPLUL 4 : SEDIU SOCIAL (suprafetele nerezidential/rezidential –nedelimitate)
-    La adresa cladirii SE DESFASOARA ACTIVITATI economice iar UTILITATILE SUNT IN SARCINA PERSOANEI JURIDICE SAU PFA etc.
-    se depune pana la 31.03.2016 declaratia model ITL 001 la care se completeaza sectiunea I, IV si V , VII b).
-    In acest caz este nevoie de un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat UNEAR iar IMPOZITUL VA FI NEREZIDENTIAL calculat cf art 458 :
-    Conform Normelor de aplicare a Codului Fiscal de la art 458 :
"ART. 458 - Calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice
(1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 - 1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință;

b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. Norme metodologice
(2) Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.



  • EXEMPLUL 5 : SEDIU SECUNDAR – PUNCT DE LUCRU (adica destinatia nu mai e mixta – e exclusiv alocata persoanei juridice sau PFA etc)
-    La adresa cladirii se desfasoara sau nu activitati economice  ;
-    Nu conteaza cine deconteaza utilitatile ; 
-    se depune pana la 31.03.2016 declaratia model ITL 001 la care se completeaza sectiunea I, IV, V si VII b).
-    In acest caz este nevoie de un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat UNEAR iar IMPOZITUL VA FI CALCULAT NEREZIDENTIAL cf art 458 :
-    Conform Normelor de aplicare a Codului Fiscal de la art 458 :

"ART. 458 - Calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice
(1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 - 1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință;
b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. Norme metodologice
(2) Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.



In aplicarea art 495 din Codul Fiscal  Normele ce vor aparea - proiectul de norme urmează să fie aprobat până la sfârșitul acestei luni, conform declarațiilor ministrului de Finanțe, Anca Dragu -  fiind publicate deja pe site-ul MFP, se stabilesc urmatoarele : 

"„(1) În aplicarea art. 495 din Codul fiscal, pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale
pentru anul fiscal 2016 se stabilesc următoarele:
 a) persoanele fizice care au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie
mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la 31 martie 2016. Depun declaraţii și persoanele
fizice care au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă la adresa cărora nu se desfășoară nicio
activitate economică
;
 b) declaraţiile depuse de persoanele menționate la lit. a) vor fi însoţite, după caz, de:
(i) raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, în conformitate cu
standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, care reflectă valoarea
clădirii ulterioară datei de 1 ianuarie 2011;
(ii) procesul-verbal de recepţie finală, din care reiese valoarea clădirii, în cazul unei
clădiri finalizate în ultimii 5 ani;
(iii) actul de dobândire a dreptului de proprietate asupra unei clădiri, în ultimii 5 ani,
din care reiese valoarea clădirii; în cazul în care valoarea clădirii nu se evidenţiază distinct,
impozitul pe clădiri se va stabili la valoarea totală din actul respectiv;
 

 c) nu se depun documentele prevăzute la lit. b) în cazul clădirilor cu destinație mixtă:
(i) dacă la adresa clădirii nu se desfășoară nicio activitate economică;
(ii) dacă la adresa clădirii se desfășoară activitate economică, suprafețele folosite în scop
rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct și cheltuielile cu
utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică;
(iii) nu se depun documente justificative, în cazul în care la adresa clădirii nu se
desfășoară activitate economică sau când cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina
persoanei care desfășoară activitate economică.

 d) persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri cu destinaţie nerezidenţială şi care nu
depun niciunul dintre documentele menţionate la lit. b), cota impozitului pe clădiri este cea
prevăzută la art. 458 alin.(4) din Codul fiscal;"


Dupa cum se observa din exemplele de mai sus atunci când suprafețele sunt individualizate, fiind delimitate pentru partea care este afectată activității se datorează impozit ca pentru clădiri nerezidențiale doar in cazul in care se deconteaza utilitatile. 
Delimitarea aceasta a intervenit doar dupa anul 2010 cand legea 31/1990 a fost modificata prin OUG 54/2010, la articolul 17, unde se prevede că la înmatricularea societății și la schimbarea sediului social se vor prezenta la Registrul Comerțului documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social înregistrat la Fisc și un certificat emis de Fisc care arată că pentru imobilul cu destinație de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului de folosință, iar acest certificat emis de ANAF nu poate fi obtinuț decât dacă suprafețele afectate activității economice sunt clar identificate în contractele de comodat ori în contractele de închiriere.
Impozitul fiind nerezidential este  nevoie de un raport de evaluare, care poate fi întocmit până cel târziu pe 31 martie, dată până la care există și obligația de a depune declarația la direcția de impozite și taxe locale. 
In caz contrar  în lipsa acestui raport  pentru suprafața nerezidențială cota de impozit va fi, automat de 2%, aplicată la valoarea impozabilă stabilită conform art 457 (intre   0,08% - 0,2%) ceea ce va duce automat la o crestere de 10 pana la de 25 de ori. 

Pentru a intelege mecanismul impozitarii prezentam si o schema pe care reprezentanții Ministerului de Finanțe , in speta Gheorghe Marinescu - șef serviciu Impozite și taxe locale - din Ministerului Finanțelor Publice o prezintă celor din direcțiile de impozite și taxe locale, în cadrul unor seminarii privind modalitatea de stabilire a noilor taxe pentru clădiri mixte :
)Dati click pe imagine pentru a o mari)